• White Facebook Icon

      © 2011 - 2017 Anies.ro

    Măgura din Anieș

    Magura, cunoscuta sub numele de Magura Mare din Muntii Rodnei este un munte vulcanic cu altitudine de 1188m, facand parte din grupul magurilor situate pe cursul de apa al Somesului Mare. Valea din fata magurii reprezinta limita dintre Muntii Rodnei si Muntii Bargaului.

    Magura, in contextul Muntilor Rodnei

    Magura face parte din Muntii Rodnei, cel mai important masiv din nordul Carpatilor Orientali. 
    Muntii Rodnei s-au format in era secundara (mezozoica), a doua era geologica, acum 245-64 milioane de ani si au avut parte de modificari continue. In aceasta era incepe incretirea alpina si se formeaza Muntii Stancosi, Alpii, Pirineii si Himalaya. Apar primele plante cu flori, primele pasari, mamifere, pesti ososi si primii dinozauri. Masivul se prezinta sub forma unui horst format din sisturi cristaline, delimitat de doua falii profunde: falia Rodnei la sud si falia Dragos Voda la nord.(Horst in geologie reprezinta un bloc de tip masiv muntos sau deluros, marginit de falii si ridicat in raport cu doua compartimente vecine mai coborate. ) 

    Din punct de vedere al compozitiei rocilor sunt formati din sisturi cristaline de epizona in partea centrala in zona Bretila, Repedea si Rebra. (Epizona reprezinta ansamblul sisturilor cristaline formate in conditiile unui metamorfism regional slab intr-o zona superficiala de metamorfism in scoarta Pamantului pe o adincime de aproximativ 6 km). Extremitatile vestice si sudice sunt formate in cea mai mare parte din marne, gresii, calacare si conglomerate precum si andezite, dacite si riolite in zona sudica in special in magurile situate pe cursul de apa al Somesului Mare: Magura Mare, Magurile de Sus si de Jos, Magura Porcului, Magura Singeorz, etc. Aceste roci sunt importante din punct de vedere economic, de ele fiind legate mineralizarile si, in special, sulfurile metalice aflate in exploatare. 

    Necesitatea de a cunoaste structura geologica a acestor munti apare pe la inceputul secolului al XIX-lea datorita interesului de a exploata resursele naturale de aici in special metalele neferoase. Astfel primul care face un studiu cuprinzator despre structura geologica a Muntilor Rodnei este Paul Maria Partsch (1791-1856) specialist vienez in mineralogie in anul 1826. Acesta stabileste pentru prima data faptul ca masivul are o structura cristalina centrala, cu depozite tertiare formate din gresii, marne, conglomerate si calcare la extremitati avind si o zone semnificative de roci eruptive noi (dacite, riolite, andezite). Structura geologica a rocilor a contribuit la crearea unui reliefului existent cu pereti abruti in nord, creste ascutite si semete printre care se gasesc numeroase vai lungi si adinci. 

    Al doilea factor major care a contribuit la formarea reliefului actual al Muntilor Rodnei in special pe versantul nordic a fost eroziunea provocata de glaciatiuni in era cuaternara care a avut ca rezultat formarea de caldari glaciare cu iezere, praguri glaciare si morene (depozite de roci transportate sau depuse de ghetari) precum si de zone cu blocuri eratice formate din bolovani adusi de miscarea ghetarilor. Dupa topirea acestora a ramas un relief ce se caracterizeaza prin prezen?a unor forme precum vaile glaciare cu profilul transversal sub forma literei "U" si circuri glaciare cu depresiuni in care s-au format ulterior lacurile glaciare. 

    Din punct de vedere geomorfologic Muntii Rodnei se pot delimita la trei mari compartimente: Ineu, Pietrosu si Batrina in ordine descrescatoare pe inaltime.[...] [3] 

     

    Surse: 
    [1] www.alpinet.org 
    [2] www.carpati.org 
    [3] www.rodnei.ro 

    This site was designed with the
    .com
    website builder. Create your website today.
    Start Now