• White Facebook Icon

      © 2011 - 2017 Anies.ro

    Apele Minerale din Anieș

    Repere istorice

    Inainte de constituirea satului Anies a existat langa fantana din vecinatatea actualei scoli mai multe amenajari pentru efectuarea diverselor tratamente cu apa minerala. Nu am aflat data exacta privind edificarea acestor bai, dar prima mentiune scrisa gasita cu privire la folosirea apelor minerale ca tratament exista din anul 1746.

    Contele Ladislau Teleki, care-si facea cura regulat la aceste bai, dispune (la 31 august 1761), sa se ridice o noua cladire, mai mare si mai spatioasa pentru a putea face fata numeroaselor cereri. Consideram ca dezvoltarea bailor de la Anies s-a facut in perioada Regimentului II de Granita cand, in anul 1770, se amenajeaza baile cu banii adunati de la graniceri.

    Pe hartile Iosefine intocmite pentru zona noastra intre anii 1769-1773 apar pe teritoriul actualului sat Anies o moara de macinat pe apa si 2 cladiri, langa borcut, denumite Sauer Brun (in germana - izvor de apa acra“ minerala-).

    Conform tratatului publicat de Heinrich Johann von Crantz in anul 1777 privind izvoarele sanatoase din Monarhia Austriaca - Gesundbrunnen der Oesterreichischen Monarchie“ la Anies exista o amenajare pentru bai situata langa dealul fantanii, din varful careia izvora cu un sunet puternic apa minerala. Deoarece Aniesul nu era o localitate de sine statatoare la acea vreme este tratata ca apartinand de Maieru (pag. 228, izvorul nr. 500 Major). Tot din aceasta publicatie aflam ca varful dealului, unde este izvorul principal, nu era nivelat, acesta avand o forma de clopot (magura).

    Ca o lucrare preliminara a tratatului lui H.J. Crantz, apele de la Anies sunt descrise in tratatul stiintific de analiza a apelor minerale din Marele Principat al Transilvaniei a lui Wagner Lucas - Dissertatio medico-chemica de aquis medicatis magni principatus Transsylvaniae“ 1773.

    O alta lucrare cu denumirea de 'Analiza apelor minerale din Tara Ardealului', aparuta in trei volume la Cluj in anul 1800, descrie mult mai pe larg apele minerale din zona Rodnei. Acest adevarat tratat in peste 600 de pagini scrise de doctorul Nyulas Ferentz analizeaza in amanunt apele minerale de la Anies.

     

    Doctorul N. Ferentz este primul doctor maghiar care a scris un tratat de balneologie, poate din aceasta cauza scriitorul se concentreaza mai mult pe descrierea compozitiei chimice a apelor, precum si pe modul lor de folosire, decat pe descrierea zonei. Deoarece in perioada respectiva Valea Rodnei era militarizata, iar paza la bai se facea de catre graniceri, se tinea un registru cu toate personele care stateau acolo la tratament. Conform aceluiasi autor, in anul 1798 baile au fost vizitate de 316 persoane care au venit cu 50 de trasuri si 248 de cai din care: 10 grofi si baroni impreuna cu tot personalul casei, comercianti si soldati, 4 preoti, 3 medici, 2 chirurgi. In anul 1799 baile au fost vizitate de 430 de persoane venite din toata Transilvania si, chiar din actuala Polonie.

     

    La bai se urma un tratament complet in 4, 6 sau 8 saptamani, oaspetii venind la bai cu tot ce era necesar pentru asigurarea unui trai decent, respectiv cu servitori si mancare. In acea perioada responsabil cu organizarea bailor era Arva Bethlen Kata.

    Dupa anul 1800 contele Gyorgy Banffy ridica inca un stabiliment pentru bai si doua case de oaspeti. Dupa desfiintarea Regimentului Graniceresc, Bethlen Sandor construieste in jurul anului 1855 o baie cu doua bazine (bai reci) si camere de schimb. In acel timp baile aveau pe medicul Sigmund Bartok ca specialist ce asigura tratamentul oaspetilor. Acesta detinea baile Antonia (actualul izvor Hojda). In anul 1856 fantana a fost amenajata cu coloane de piatra, protejata de un acoperis elegant. Tot in acest an se amenajeaza o baie din lemn cu sase cabinete pentru bai calde, incalzite prin vapori de apa.

    Urmatorul proprietar al bailor este groful Bethlen Andras (nascut la Cluj-Napoca in 1847, decedat la Beclean in 1898) fost ministru al agriculturii in Ungaria intre anii 1890-1894. Se poate observa din fotografia de la 1870 ca existau mai multe cladiri care serveau atat pentru cazare cat si pentru tratament si servirea mesei.

    Spre sfarsitul secolului XIX baile sunt date de proprietar in administrarea Asociatiei Carpatine Ardelene (Erdelyi Karpat - Egysulet) care investeste in imbutelierea apei minerale, aceasta fiind vanduta sub denumirea de 'Izvorul Livia'.

    In anul 1906 un incendiu devasteaza cladirile, fiind salvat numai parterul cladirii principale, iar din aceasta cauza renumele Aniesului scade culminand cu abandonarea definitiva a bailor in detrimentul celor de la Sangeorz. Cladirile sunt transformate dupa acest incediu in sediul Ocolui Silvic Anies, iar dupa al doilea razboi mondial aici se instaleaza Sectorul de Exploatare a Padurilor Rodna. Din toate constructiile, astazi se mai pastreaza fantana acoperita si o parte din cladirea actualei scoli.

    Dupa anul 1851 Baile Antonia (izvorul Hojda) au trecut in proprietatea grofului Zichy care le-a transformat intr-o casa de vacanta, devenind ulterior proprietatea lui Gyorgy Hozsda.

    Cu multumirile de rigoare doamnei Ana-Maria Bulea si lui Horia Iancu Ariesian pentru ajutorul dat. (Szekely Daniel).

    De-a lungul timpului referiri la Baile Anies apar in diferite documente, iar fragmente din acestea sunt prezentate mai jos:

    "Dupa primirea acestei scrisori magistratul (n.n magistratul din Bistrita) indata lua contact cu cei trei comisari, dintre cari Mara se afla chiar atunci la baile din Rodna (Anies)" - Scrisoare din data de 24 iulie 1746 prin care guvernatorul contele Ioan Haller numeste o comisie de inchizitie formata din contele Paul Teleki, prefectul Ladislau Mara din Dobaca si primarul Bistritei, pentru a cauta motivele emigrarii taranilor din Ardeal in Moldova. 
    (Sursa: Virgil Sotropa, "Bejenii in secolul XVIII", Arhiva Somesana, nr. 16, 1932)

    ~*~

    - 9 iulie 1746: "Senatorul Tockelt, medicul Schankebank, preotii Wolff din Besineu si cel din Lechinta, iar mai tarziu si contele Gavril Bethlen fibiraul (prefectul) judetului Solnoc-Dobaca, au plecat calare la baile din Rodna spre a face cura de apa minerala.
    - 8 august 1749: "La baile din Rodna se afla la cura: loc.-colonelul Schullenburg, loc.-colonelii: Lindainer si Rosen, Klein v. Straussenburg, primarul Bistritii si preotul orasului"
    - 12 august 1750 - "De la baile din Rodna soseste stirea ca acolo a murit subit baronul Petru Banffi". 

    (Sursa: Virgil Sotropa, "Documente din arhive", Arhiva Somesana, nr. 1, 1924)

    ~*~

    - 31 august 1761: "Contele Ladislau Teleki, care-si facea cura regulat la aceste bai dispune sa se ridice o noua cladire, mai mare si mai spatioasa pentru a putea face fata numeroaselor cereri"
    (Sursa: Gyorgy, Maria, Gyorgy, Raymond, "
    Maieru: repere pentru o monografie posibila", 2009)

    ~*~

    - 1770 - "In Nasaud se cladeste biserica romano-catolica si o mare cazarma, iar la Rodna fantana de apa minerala si localul de baie, cu bani colectati de la graniceri". 
    (Sursa: Virgil Sotropa, "Arhiva Somesana", nr. 3, 1926)

    ~*~

    - 1773 - Dissertatio medico-chemica de aquis medicatis magni principatus Transsylvaniae, Wagner Lucas Link

    - 1777 - “Redam mai jos traducerea 'ad literam' a unui fragment din cartea 'Izvoare sanatoase in Monarhia Austriaca' care se refera la Anies (mentionat in germana sub denumirea de 'Radna der obere Major'):


    - 502 Rodna in amonte de Maieru. Dupa examinarile d-lui a.d. Zagoni [...] Aceasta acea parte a Transilvaniei care spre miazanoapte se invecineasa cu Moldova si spre rasarit cu Marmatia (Maramures ?) se cheama in ziua de astazi Districtul Militar Rodna . Acest peisaj, inconjurat pe toate partile de munti acoperiti de paduri abundente si abrupte care se intind pana in Moldova, Polonia, Ungaria, isi are numele de la orasul Rodna, fiind renumita pe vremuri, acuma este parasita. Intre alte bogatii, pe care natura le-a risipit (semanat), aceasta tarisoara are aur, argint , plumb, si multiple cariere de fier, care pe vremuri au fost exploatate, in zilele noastre, in afara de plumb, sunt cu totul neglijate. Aici, la malul excelentelor ape minerale atat dulci cat si acre, precum si la malul altor rauri care se transforma in fluvii ce duc apa cea mai limpede si transparenta, se afla o abundenta de izvoare, asa ca toata zona poate fi numita un Rezervor de apa (Wasserniederlage ?); toate aceste ape se aduna in maiestosul Rau Zamos (Somes), si fug paralel la cea mai placuta vale in cealalta partea a Transilvaniei.

    Locuitorii sunt valachi, care pe vremuri erau necivilizati si se ocupau de talharii si furturi, care acuma insa se dedica vietii de soldat si care prin armata au devenit alti oameni. O mare parte din locuitori este schilodita prin guse nu tocmai mici, si aici femeile ii depasesc pe barbati. Astfel ca apele au asemenea putere ca maresc gusa nu numai a oamenilor ci si a pasarilor de apa, a gastelor si ratelor. Acela ar avea o sarcina foarte grea care ar prelua o examinare detaliata asupra sa. deoareced numarul lor depaseste numarul portilor din vechiul Theben si numarul gurilor de varsare e mai mare ca a Nilului. Mie mi-au placut intre altele pe care le trec cu tacere , 2 fantani pretioase, in care am putut admira secretele naturii. Unul dintre acestea , chemat Radnerbrunn, se afla pe zona satului Major (Maieru), la aceeasi distanta de orasul Rodna si prim numitul sat Maieru ( bemelten ?) cam la jumatate de ora de ambele. Al doilea se afla langa satul St Georg uzual numit St Ghorgh (Singeorz Bai), si se revarsa cu un jet ( ader) destul de puternic.

    In ce-l priveste pe [izvorul] 'Rodna amonte de Major', aici se poate observa arta conductelor de apa facute de natura insasi. Deoarece fantana se afla in adancimea vaii la aproximativ 100 pasi de abrupta panta a dealului invecinat. Zona a fost probabil la acelasi nivel cu fantana de la inceputul izvoratii, incet ulterior natura a modelat timp de multe sute de ani pana sa ajunga la forma actuala. Deoarece dealul s-a transformat incetul cu incetul intr-o palarie ascutita sub forma unui con la inaltimea de aproximativ 6 Klaster (11,4 m) care de la o margine la cealalta a piscului ( Gipfel = summit ) are 40 de pasi (13 m) in linie dreapta ceea ce permite iubitorilor acestei ape o placuta plimbare. 

    In mijlocul acesteia se afla fantana, care ridica apa drept in sus cu un zgomot puternic facut de apa care erupe din stanci, si care ii surprinde pe calatori, in special pe aceia care nu cunosc arta naturala a apei, iar in noptile linistite zgomotul se aude in departare. Aceasta apa care izvoraste asa puternic, care se revarsa pe unde poate pe toate partile piscului, unde gaseste o posibilitate, umecteaza diverse parti ale dealului si isi tine o perioada directia, dar dupa acea , fiindca si-a astupat singur drumul, si-a creat alta cale. Prin aceasta in special prin pamantul calcaros depus, s-a creat o crestere a dealului. Deoarece aceasta apa are cea mai mare putere, pe care eu inca nu am vazut-o sau inca nu am urmarit-o, de a crea pietre, din care cauza marginea revarsarii dar si marginile stancoase peste care se revarsa, cresc simtitor in fiecare zi. Se vede la sapaturi cum un strat s-a depus peste celalalt, si in timp s-a construit dealul. De altfel in ce priveste componenta fantanii Radner, ea expulseasa o apa asa de zgomotoasa si de suieratoare , incat aceste zgomote nu pot fi comparate cu un cazan mare cu apa clocotind.

    Daca apa este proaspat scoasa, sau se toarna dintr-un vas in altul, este plina de perle de aer, care, daca o lasi o perioada, va produce nenumarate alte bule de aer. Este rece, de obicei foarte deschisa la culoare, dar din cand in cand de culoarea opalului, cu gustul taietor, muscator, putin vinos ( weinigt ?) si putin sarata. Mirosul este patrunzator, omogen sulfuros, asemanator cu vinul fermentand dar putin mai bland. Revarsarea si canalul acestei ape ( herabfließendes wasser ?) este acoperit de Eifenocher (depunere?) de culoarea sofranului [...]'


    (Sursa: Gesundbrunnen der Oesterreichischen Monarchie (Izvoare sanatoase in Monarhia Austriaca), Crantz, Heinrich Johann Nepomuk, Viena 1777)

    ~*~

    Conform spuselor lui Matyus Istvan (fara mentiune documentara): 'in anul 1792 se imbutelia intr-un mod primitiv apa minerala la Radna-Dombhat.'

     
    (Sursa: Pacter Elek si Makfalvi Zoltan, 'Istoricul imbutelierii apei minerale', Comunicari de la Universitatea din Miskolc, Borszacki, 1979)

    ~*~

    La 1800, apare la Cluj, in Tipografia Hochmeister Marton o lucrare in 3 volume despre "Analiza apelor minerale din Tara Ardealului" scrisa in maghiara de medicul Nyalas Ferentz, fost profesor la Academia Medicala din Cluj. In volumul I el se ocupa in general cu problema analizei apelor minerale.
    "[...]Una dintre cele mai mari bogatii ale regiunii Rodnei, o formeaza apele minerale. In jurul muntelui Magura, sunt nu mai putin de 25 izvoare minerale. Cele mai importante sunt: 1. Dombhat; 2. Sangeorz; 3. Valea Vinului; 4. Valea Ursului; 5. Rodna; 6. Anies; 7. Langa Maieru; 8. Oinisor; 9. Cobosel; 10. Valea Trestii; 11. Dealu Stiopului, etc. Dupa studiul introductiv, in volumul II, se studiaza diversele izvoare de ape minerale. La fiecare arata mai intai situatia geografica (descrie regiunea) si se trece la analiza chimica a apei respective. 
    Volumul III se intituleaza: 'Despre puterea terapeutica, intrebuintarea si modul de a trai cu apele minerale din regiunea Rodnei' E un volum de igiena si de balneoterapie, despre care ar putea scrie urmasii lui Esculap. Ca un amanunt remarc faptul ca de multe ori vizitatorii aduceau diverse ape minerale (din Anies, Rodna, etc.) la Sangeorz, o incalzeau introducand pietrii incalzite si apoi faceau bae". 

    (Sursa: Iosif Naghiu, "Maruntisuri cultural-istorice nasaudene", Arhiva Somesana, nr. 22, 1937)

    ~*~

    Dr. Nyulas aminteste ca in anul 1798 Baile Anies au fost vizitate de 316 persoane, iar in 1799 de 430 de persoane au venite din toate partile lumii: Ungaria, Transilvania, Moldova, Polonia si chiar Galitia. Baile de la Anies erau foarte vestite in Regat putandu-se compara cu cele din Elvetia. In perioada respectiva baile aveau un restaurant si camere langa fantana.


    Sunt prezentate analizele chimice ale apei realizate de Dr. Pataky obtinand urmatoarele rezultate la un debit de 25 de galeti pe ora si o temperatura de 10 grade Celsius:
    - carbonat de sodiu 25,60
    - carbonat de bariu 11,20
    - clorura de sodium (sare) 7,20
    - carbonat de magneziu 5,10
    - sulfat de sodiu 2,40
    - carbonat de fier 0,90
    - Alti carbonati nedeterminati 46,08

    De asemenea autorul ne informeaza ca in anul 1851 baile au fost vizitate de 300 de invitati. Datele au fost publicate in Uebersiclit d. Arzneimiltcl Vien. 1851. 


    (Sursa:  Link - Cluj-Napoca - 1853

    ~*~

    - 1818 - "Se repara si largesc edificiile de la baile Anies-Rodna" 

    (Sursa: Virgil Sotropa, "Raboaje din trecut", Arhiva Somesana, nr. 4, 1926)

    ~*~

    - In revista maghiara "Nemzeti Tarsalkodo" in editia din anul 1839, editata in Cluj, a aparut un mic studiu, din multe puncte de vedere instructiv si interesant, despre apele minerale si baile din imprejurimea Rodnei, articol scris de reputatul medic clujan Daniel Pataki de Sarospatak. Sub titlul: "Borvizul Rodnean in 1839" numitul medic scrie, urmatoarele:


    "(...) Pe teritorul comunelor Rodna, Maieru si Sangeorz se gasesc mai bine de 20 izvoare de apa minerala, dintre cari mai multe, fiind mai departate ori izvorand mai slab, nu se prea practica, si numai apa din 7 izvoare se intrebuinteaza pentru beut si scalda. (...)

    Borvizul din Dombhat. 
    La departare de 11/2 ora de la Sangeorz si 1/4 ora dela Rodna, langa sosea, fata-n fata cu Magura mare, la inaltimea de cativa stanjini pe varful unei colini incantatoare, formata din straturi calcaroase si metalifere, izvoreste cu mare vuet borvizul acesta feruginos si atat de vindecator. Cantitatea de apa ce izvoreste la ora acum e numai de 25 vedre, pana cand treizeci ani in urma (anul 1800 n.n.) era de 50 vedre. Aceasta apa are mai putine saruri si in raport e cu atat mai bogata in fier, in urmare poseda facultate mai mare de-a intari si mai mica de-a muia si disolva. Cu deosebire se intrebuinteaza cu mare efect la cataruri de stomac si plamani, debilitatea consecutiva acestora, pivosa, impotriva vermilor intestinali, constipatii impreunate cu slabire, crampe, neurastenie, impotenta, piatra in besica, leucomie, hemoroizi, artritism.
    Aceasta fantana a fost de la inceput locul de convenire a tuturor oaspetilor cari veneau la Rodna. Acestia, cum si cei ce beu apa din Sangeorz ori Valea Vinului, s-au obisnuit sa locuiasca parte in camerele cladite pentru oaspeti langa aceasta fantana, parte in Rodna, putini in Maieru. Aci se aduna aproape toti oaspetii dimineata spre a bea apa iar seara spre a se distra impreuna. 

    Aci se aranjeaza petrecerile si aventurile sociale, joaca loteria, si canta vesnic muzica.  
    Inca la sfarsitul secolului trecut comanda generala (in anul 1770 comandamentul Regimentului Graniceresc n.n.) cladise langa acest izvor o crasma, cateva camere pentru oaspeti si intocmiri mai comode la bai, corespunzatoare numarului de atunci al oaspetilor; dar inainte cu 15 ani, facandu-se de vanzare, obiectele au ajuns pe mani nenorocite. Astfel in cursul unui timp atat de indelungat nu numai ca nu s-a ridicat un stabiliment de bae bine aranjat, care in locul dobanzilor mici de azi de sigur ar fi adus mai mare castig; dar nu s-a construit nici macar cabine, si in chipul acesta, din cauza dificultatilor cari impiedecau cura, de un timp incoace a inceput sa sufere renumele borvizului si sa scada numarul oaspetilor. In sfarsit mai multi oaspeti s-au adresat guvernului cu o plansoare asupra diferitelor neajunsuri, dupa care s-a oranduit o comisie mixta. 


    Subsemnatul (Dr. Pataki) a fost numit in ea din partea guvernului, iar din partea comandei generale a fost numit loan Hatfaludi, capitan in regimentul II granicer roman, a carui politeta fata de oaspeti si ravna intru promovarea binelui public merita multamita. Aceasta comisie mixta, incredintata cu examinarea starii actuale a borvizurilor rodnene si cu impartasirea directivelor medicale privitoare la inovatiile de facut, desi n-a putut sa infaptueasca ceva in mod instantaneu, a examinat insa amanuntit starea bailor, a facut mai multe propuneri pe cari le-a asternut locurilor cuvenite. Si daca guvernul cu ingrijire parinteasca va adera la acele, atunci pentru viitor propunerile de sigur nu vor ramanea fara rezultat.

    Baia rece dela Dombhat. 
    Vazand subsemnatul efectul bun al baii reci, si si mai bun daca e de borviz feruginos, inca in 1835 a construit la piciorul fantanii din Dombhat cel dintai basin alimentat de izvorul ce tisnea din mlastina, care indata in acel an s-a pus cu succes in practica. De atunci constructia s-a mai perfectionat si legandu-se de curtea carciumei, acum se intrebuinteaza mult ca bae rece de borviz. Apa e feruginoasa, turbure rosiateca galbuie, cu temperatura de 9-10°R. Paguba insa ca nici din partea de sus nici din cea de jos a fantanei apa nu se poate scurge asa ca sa fie curata si la indemana. Aci merita sa se mentioneze cu lauda si multamita baia cu dus placuta pe care a construit-o un grof in preajma fantanii, intr-un cort frumos cusut, pe seama oaspetilor din anul acesta. 

    Baia Antonia (n.n Izvorul Hojda) 
    Aceasta baie rece s-a construit in anul acesta pe cheltuiala comuna a catorva domni langa drumul ce duce la Rodna, cam 500 pasi departe de la fantana din Dombhat, prin captarea mai multor izvoare feruginoase de borviz de la picioarele Dealului Cetatii. Baia s-a botezat Antonia, adica cu numele unei baronese, care mai adeseori lua baie acolo.
    Tragandu-se apa din basinul larg cu ajutorul unei pompe intr-o cada mare ce sta pe stalpi inalti, s-a construit aci un dus foarte practic, care pentru folosinta de obste s-a predat comandei militare de acolo. 

    (...) Aceste numeroase si eficace izvoare ridica apele feruginoase rodnene in sirul apelor minerale ardelene de primul rang, si le fac sa concureze cu cele mai renumite ape feruginoase ale Europei, ca cea dela Pyrmont, Spaa si Eger. Apoi trebue sa mai adaugam urmatoarele: Tinutul este admirabil si se poate mandri, intre cei mai inalti brazi si munti, cu o clima blanda; drumurile sunt tinute in starea cea mai buna si langa ele se gasesc destule ospatarii; chiar si daca conditiile de incvartiruire nu sunt cele mai comode, dar sunt mai convenabile decat la celelalte bai ardelene. Pe acest teritor militar aflam mare ordine si curatenie; domnii ofiteri se poarta in genere amabil fata cu oaspetii. Aci duc in toate partile cele mai frumoase promenazi naturale. Deosebirile rigide de rang si nastere se exclud aci mai mult decat la alte bai, asa ca peste tot domneste urbanitate prieteneasca. Daca adaugam toate cele spuse si daca proprietarii si arendasii vor oferi mai mult confort, vor construi ospatarii cu mai multe camere, si vor cauta ca apa sa se intrebuinteze in mod si mai practic, atunci se va putea zice, ca borvizurile si baile rodnene sunt cele mai binefacatoare, cele mai practicabile si cele mai distractive. 

    Au trecut multi ani decand n-a fost un timp atat de stabil si cald ca in vara aceasta, deci si la Rodna, ca si la alte bai, a fost o societate atat de numeroasa, ca si care nu-si aduc aminte Rocnenii, sa fi fost in timpurile mai apropiate. Numarul familiilor constatate in lista oaspetilor a trecut peste 80, iar a singuraticelor persoane a ajuns aproape la 500. Timpul inainte de masa era destinat consultarilor medicale, curei de apa minerala si bailor. Era frumos sa vezi numarosi boieri calari si in trasuri adunandu-se dimineata la sase ore la fantana din Dombhat, caci din lipsa confortului in Sangeorz chiar si cei ce folosesc apa de acolo, s-au obisnuit sa-si bea portiunile in Dombhat, petrecand vesel in societatea oaspetilor de aci, unde toti se amuzeau la valsurile frumoase cantate de cel mai bun taraf de lautari din Cluj. La 9 ore dupa ispravirea curei oaspetii plecau la locuinte spre a dejuna, dupa care indata erau pline toate baile. 

    Aproape la fiecare casa se putea vedea cum incalzesc apa din cazi cu pietri infierbantate, sau cum grabesc multi oaspeti la dusuri. Dupa masa se aranjau petreceri. Pe seama unui grof se inchinase o locuinta mare, dar fiind el impiedecat sa vie la bai, o ceda oaspetilor ca local de cazinou. Aci in localul plin se aranjau jocuri distractive ca domino, tarok, alager, eliminate fiind jocurile hazarde. Seara pe racoare urmau plimbarile comune in trasuri si calare, ojinile, pescuitul si vizitarea regiunilor minunate invecinate. Dumineca se dansa pana la 10 ore. Asa treceau repede zilele si cu aceste saptamanile intre cura si petreceri, domnind in tot timpul printre numerosii oaspeti, de diversa nastere si clasa, o egala condescendenta sociala. 

    Urmand pilda altor bai mai mari, si aci s-au lansat printre oaspeti colecte de bani destinati pentru procurarea intocmirilor si comoditatilor balneare. Restul de bani, ramas dupa achitarea cheltuielilor din acest an, s-a dat in grija unui comitet format din cativa domni cari nu locuesc departe de Rodna si cari obisnuesc sa viziteze regulat baile, ca in viitor augumentandu-se suma sa fie intrebuintata pentru binele obstesc". 


    (Sursa: Virgil Sotropa, "Apele minerala rodnene in 1839", Arhiva Somesana, nr. 10, 1929)

    ~*~

    "In anul 1840 episcopul Ioan Lemeny a facut vizitatiune canonica in Vicariatul Rodnei incepand vizitatiunea pe la sarbatoarea s. Petru si Pavel, [...] Dupa finirea vizitatiunei episcopul, la indemnul meu (vicarul Grigore Moisil n.n.), s-a reintors la Rodna fiind sezonul de vara la scalde, unde a petrecut vreo opt zile. La Rodna, unde multi aristocrati se aflau la scalde, a fost invitat episcopul cu suita sa, in care ma aflam si eu, la pranz de Kemeny Ferencz, presedintele staturilor transilvane si dupa aceea cancelar aulic. Din Rodna facea episcopul excursiuni: dimineata la Sangeorz, dupa amiazi la Dombhat (Anies) si la Valea Vinului unde s-a si scaldat in rece de doua ori." 

    (Sursa: Vicarul Grigore Moisil, "Autobiografie", Arhiva Somesana, nr. 3, 1926)

    ~*~

    Cu ocazia adunarii granicerilor din data de 10 iulie 1848 pentru a da citire doleantelor locuitorilor din cele 44 de comune graniceresti pentru a le trimite imparatului. Printre aceste doleante se aminteste la punctul 10 urmatoarea:
    "Sa inceteze intretinerea garzii la izvorul de apa minerala de la Anies si la vama din Borgo-Tiha si Joseni. Soldati in calitate de ordonante sa faca numai serviciile strict oficiale si nu si particulare" 


    (Sursa: Virgil Sotropa, Arhiva Somesana, nr. 2, 1925)

    ~*~

    Despre baile rodnene: Aniesiu si Valea Vinului, s-a scris si se stie cam putin. In special dupa ridicarea Sangeorzului, datorita neglijentei conducatorilor, acele bai au fost lasate in o totala parasire. Vestitele bai dela Aniesiu (Dombhat) sunt o ruina. Actualul proprietar (Directia Silvica) nu dispune sa se faca nici cea mai elementara curatenie. Cladirea in care se faceau baile calde este o ruina. Baia rece dela poalele colinei isvorului, asemenea.

    Renumele Aniesului trebue reinviat. Credinta ca aceasta baie s-a pierdut faima din pricina ridicarii Sangeorzului, ori ca reinviata ar concura Sangeorzul, e stupida. Aceste doua statiuni sunt menite a se complecta. Datele pastrate in arhiva preturii arata ca baile dela Anies au fost vizitate pana la sfarsitul sec. XIX. Asa in 18?8 numara 264 vilegiaturisti de ambele sexe. In 1857, Mai 22, Politia suprema cu Nr. 3443 comunica sefului cercului Rodna Eugen Schiller de Schildenfeld ca: 
    "Asa ca in ultimii doi ani si in anul acesta pentru sezonul de bae dela Aniesiu, serviciul sigurantei se va executa de catre D-Voastre. In special veti avea grije ca sa se inainteze in modul prescris listele de straini catre inalta Pres. a Guberniei si inalta Pol. Suprema si de a nu tolera in statiunea balneara nici un joc de hazard in care castigul si pierderea nu atarna atat de abilitatea jucatorilor cat de voia intamplarii" .  

    Pentru toate acestea avea o remuneratie de 70 fl. Urmasii lui Schiller: judele cercual Toma Timoce (intre anii 1862-1867) si loan Isip (1867—1879) au inspectat deasemenea baile saptamanal de 2 ori. Din 1868 exista chiar un particulariu (evidenta) asupra inspectiei facute in acel an. Se aminteste ca sezonul incepe cu 15 Iunie si sfarseste cu 15 Sept; ca a dat ordin sa se mentina in permanenta curatenie odaile de scaldat; ca a dat ordin sa fie refacut bazenul si ca "am pertractat apoi cateva certe ivite intre datatorii de case si oaspeti". 


    (Sursa: Emil Bosca, "Cercetand arhivele rodnene", Arhiva Somesana, nr. 21, 1937)

    ~*~

    - 1860 - Uebersicht der bekanntesten zu Bade- und Trinkcuranstalten benutzten Mineralwasser Siebenbürgens, Karl Ludwig Sigmund Ritter von Ilanor, (Prezentare de cele mai renumite statiuni pentru scăldat şi apă minerală potabilă utilizată în Transilvania)

    La pagina 55 se descrie sumar apele minerale de la Rodna, dotarile acestora precum si analiza chimica a apei [...] contele Bethlen Sandor a construit in 1855 o baie frumoasa cu doua bazine si Auskleidecabineten (camere de schimb ?). Medicul bailor este Sigmund Bartok, acesta fiind si proprietarul bailor Antonia. 

    Dombhat (Anies) are apartamente mici si sumar mobilate situate langa bai, exista un han. Un dormitor costa 24 – 47 kreuzer. Mancare buna si ieftina, pranzul costa 30 - 36 kreuzer. Baia calda costa 16 kr iar baia rece 4 kr. 


    Sfaturi
    Baile Dombhat (Anies) necesita o curatarea temeinica a surselor (izvoarelor); o crestere a debitului de apa“ daca este posibil; construirea de bazine noi, reparatii ample la bai si Auskleidecabinete. 


    Sursa: Documentul original se gaseste aici

    ~*~

    - 1862 - Die Heilquellen und Kurorte des Oestreichischen Kaiserstaates (Izvoare minerale si statiuni balneare din Imperiul Austriac) - Dr. Carl Sigmund si consilier Joh. Oppolzer 

    La pagina 319 se descrie sumar apele minerale de la Rodna (germana Alt-Rodna, maghiara O-Radna, romaneste Rodna-Veche) si dotarile acestora, fiind numerotate de la 2081 la 2091. Despre apele de la Anies se mentioneaza urmatoarele: 
    2083 - De la Rodna la Dombhát sau Dombhad (Anies) este o jumatate de ora: un loc mic cu o casa (han) cu 20 de camere pentru oaspeti, unde pot sa incapa maxim 150 de persoane, dar locurile sunt insuficiente iar starea lor este destul de proasta. Din varful unui deal rotunjit (emisferic) cu inaltimea de 6 stanjeni (11 metri) izvoraste apa minerala acida alcalin-pamantoasa, avand o temperatura de 10-12,6 oR (grade Réaumur, respectiv 8-10,08 garde Celsius) si 129 K.F.: 
    a) Apa este potabila (de baut)
    b) Se poate face baie (apa iese cu zgomot puternic prin 3 deschizaturi ale fantanei; fantana e inconjurata de un foisor unde oameni pot sa se plimbe de placere - construit in 18561)). 
    Aici sunt 2 bazine mari (apa rece si apa normala) si 10 mai mici (probabil dusuri) aflate in 6 camere; apa minerala mai este si in jurul acestei surse. 
    2084 - De la Dombhat, la jumatate de ora spre nord, in Valea Aranyos (Aniesului) se afla o sursa de apa minerala bogata in fier avand o temperatura de 9 oR (7,2 oC). 
    2083 - La o jumatate de ora de la Rodna se gaseste Antoniabad (baile Antonia) fiind un loc mic cu o sursa de apa minerala (10 oR = 8 oC) si o baie rece (cu apa normala).
    "

    Documentul original se gaseste aici

    ~*~

    - 1885 - Rudolf Bergner, etnograf german si scriitor a calatorit prin Ungaria si Transilvania in mai multe randuri publicand lucrarea "Siebenburgen" (Transilvania) in anul 1885. In aceasta lucrare descrie Aniesul in timp ce pleca de la Rodna: 
    "Nimic important in satele ce urmeaza: Dombhat (Anies), Sangeorz, Ilva Mica, decat ca contii si baronii maghiari, cari cerceteaza aceste locuri climaterice si de bai, inebuniti de ochii negri, focosi si de portul pitoresc al Romancelor isi uitau de starea sociala si duceau acasa, ca stapana a castelului si inimii lor, cate o Romancuta de acestea impunatoare" 


    (Sursa: Vasile Bichigean, "Trei calatori straini despre Valea Somesului", Arhiva Somesana nr. 1, 1924)

    ~*~

    De la Bistrita la Nasaud si Rodna. (diligenta parcurge pana la Nasaud 14 ½ mile, in 2 ¾ ore si costa 1 florin; la Rodna ajunge in 4 ½ ore, costa 8 florini, iar dus-intors costa 12 florini). Drumul duce peste Stubenberg (1725 ft .) si Mettendoaf la Nasaud, un sat mare in valea Somesului (28 ½ M.). 
    De aici se ajunge la baile de Oldh Szent Gyorgy (Sangeorz-Bai), cu un izvor mineral numit "Borkett" care contine acid clorhidric si carbonat de sodiu. La Dombhat (Anies) este un izvor similar, depozitele care au format un deal de o dimensiune apreciabila (88 M.). Alt-Rodna (Rodna), in germana Radenau, avea odata o populatie numeroasa germana, dar dupa distrugerea sa de catre mongoli, in 1241, a fost abandonata in favoarea romanilor (in prezent este locuita de romani, populatia 3300) La poalele Kuhhornberg, in romaneste Ineu, iar in maghiara Unako (7484 ft, 5 ore; refugiu), 6 M. mai sus gasim minele de plumb in care se lucreaza. 
    Intr-o vale ingusta la baza Kuhhorn (Ineu) se afla satul minier din Valea Vinului (Inn), in maghiara Radna Borberek, cu un izvor de apa minerala. Prin urmare varful Koronjis (Corongis; 6505 ft; se gaseste din abundenta floare de colt) poate fi urcat cu un ghid. 


    (Sursa: Karl Baedeker, "HANDBOOK FOR TRAVELLERS - AUSTRIA, including Hungary, Transylvania, Dalmatia, and Bosnia, ninth edition", Leipsic, 1900 [prima editie apare in anul 1880 la Londra])

    ~*~

    Doctorul Mieczyslaw Orlowicz, de origine poloneza, a facut o excursie in jurul anului 1907 in muntii Rodnei. Pe langa descrierea in amanunt a traseelor parcurse (conform acestuia nu existau harti si nici un fel de marcaje turistice) spune cateva cuvinte despre baile de la Anies, cu putin timp inainte de distrugerea acestora: 
    "Dombhat, situata la 3 km de Rodna, se gaseste o sursa de apa sarat-alcalina care izvoraste din partea de sus a unui con de 6 m. Aici este un hotel cu 90 de camere si mai multe vile. Tarifele sunt de la 1 coroana si 60 heller la 4 coroane pe zi, 80 sali (n.n pobabil vane/dusuri) de bai calde, 20 de sali de bai reci. Mai jos de Dombhat se gaseste Sangeorgi (Sf. Gheorghe, Olahszentgyórgy) din nou un loc mic, cu un izvor fierbinte sarat-alcalin (16,8° C.). Exista, de asemenea, un hotel si mai multe vile cu 60 de camere." 


    Lucrarea completa se poate gasi aici 


    (Sursa: MIECZYSLAW ORLOWICZ , "Ghid pentru Muntii Rodnei - Raportul anual al Academic Touring Club in Lwowie", Lwow, 1912)

    ~*~

    In Iunie 1926, Directiunea Institutului Geologic al Romaniei a insarcinat pe dl Dr. George Athanasiu, conferentiar de fizica la Universitatea din Cluj, sa faca un studiu asupra radioactivitatii apelor din Muntii Apuseni ai Ardealului. 

    "[...]Statiunea hidrominerala dela Anies1) este asezata langa riul Somes, la 9 km mai spre Nordest de Sangeorgiu. 
    Situatiunea acestor izvoare este analoga cu a celor dela Sangeorgiu, fiindca si aici izvoarele minerale izvoresc dintr-o colina mica de tuf calcaros, depus de apele izvoarelor. Contactul gresiilor cu sisturile cristaline este numai la o distanta de 1 km spre Nord. 
    1. Din colina de tuf calcaros izvoresc doua izvoare: primul in varful colinei, este captat, iar un alt izvor, iesind din clina colinei aproape de baza ei, nu este captat.
    2. Nu departe de colina de tuf, la vr-o 3-400 m spre Est, se afla un alt izvor mineral feruginos, captat, pe proprietatea dlui Hojda. Acest izvor este rau captat, fiind deschis la aer. Iata rezultatele masurilor:

     

    Nume izvorData efectuarii masuratorilorTemperatura apeiR. m. µ. c

    Izvorul din Varful Colinei - Anies16 VIII 192612° C0,23

    Izvorul lui Hojda16 VIII 19269°75 (°C n.n.)0,52

    Izvorul din Varful Colinei se poate compara in ce priveste radioactivitatea sa, cu izvorul Nr. 1—2 dela Sangeorgiu. Izvorul lui Hojda are o radioactivitate ceva mai mare.
    Nota: 1) Toate casele si instalatiunile din aceasta statiune balneara au fost distruse in 1918 (n.n. dupa un incendiu din anul 1906 de cand nu au mai fost folosite)" 


    (Sursa: Iuliu Moisil, "Radioactivitatea apelor minerale din jud. Nasaud", Arhiva Somesana, nr. 8, 1928)

    This site was designed with the
    .com
    website builder. Create your website today.
    Start Now